Afişări de pagină

Sistem

Sistem

duminică, 26 martie 2017

Puterea terapeutica extraordinara a vocii umane

Terapia cu ajutorul vocalelor, tehnică redescoperită din timpuri străvechi de către savantul de origine austriacă Leser Lasario, ne poate transforma în bine întreaga viaţă. Metoda de utilizare a vocalelor este simplă, eficientă, naturală şi fără nici un fel de contraindicaţii. Important este la începerea exerciţiului să fim cât mai relaxaţi. Se inspiră profund pe nas, cât mai amplu. La expiraţie, emitem prelung şi melodios vocala aleasă, fără a forţa. Se reia exerciţiul atât timp cât dorim aceasta.
    Stările şi efectele terapeutice vor fi diferite în funcţie de vocala aleasă astfel:

  • Vocala A acţionează asupra părţii superioare a toracelui şi plămânilor, esofagului, celor trei coaste superioare şi creierului. Îmbunătăţeşte şi măreşte randamentul proceselor cerebrale, ameliorează memoria. Amplifică şi armonizează capacitatea afectivă.
  • Vocala Ă acţionează asupra plexului solar şi a regiunii abdominale. Vindecă în mod gradat majoritatea afecţiunilor digestive. Amplifică voinţa şi încrederea în sine.
  • Vocala E acţionează asupra gâtului, a coardelor vocale, a tiroidei, glotei şi laringelui. Vindecă în mod gradat guşa şi alte tulburări care apar la nivelul gâtului. Amplifică o stare de candoare și de puritate.
  • Vocala I acţionează asupra bronhiilor, inimii, laringelui, gâtului, nasului, creierului şi capului. Ajută la eliminarea mucozităţilor din gât, bronhii şi la vindecarea migrenelor şi tulburărilor cardiace. Duce la apariţia unei stări de veselie şi bucurie luminoasă.
  • Vocala Î acţionează asupra regiunii pieptului şi zonei plexului solar. Vindecă în mod gradat durerile de cap, infarctul miocardic, gastritele, ulcerul, tuberculoza pulmonară. Duce la apariţia unei stări de bună dispoziţie şi de armonie.
  • Vocala O acţionează asupra zonei toracelui, timusului şi regiunii diafragmei. Aduce calmul şi amplifică vitalitatea. Amplifică in fiinţă iubirea pură fără obiect.
  • Vocala U acţionează asupra regiunii stomacului, ficatului şi organelor sexuale. Vindecă în mod gradat majoritatea tulburărilor stomacului, elimină constipaţia şi afecţiunile ficatului. Are influenţă benefică asupra rinichilor şi ajută la depăşirea impotenţei şi frigidităţii. Duce la apariţia unei stări de dilatare amplă a conştiinţei.
Efectele şi perceperea zonei în care acţionează vocala corespunzătoare vor apărea instantaneu, iar în scurt timp vor apărea şi efectele terapeutice în funcţie şi de încrederea proprie pentru dobândirea unei sănătăţi perfecte.

Loic Le Ribault, inventatorul siliciului organic G5

Mi-am spus ca odata cu finalizarea cartii digitale "Vindecarea cancerului. Imaginea de ansamblu" in 2017 scopul acestui blog a fost atins si ma voi opri.
E imposibil. Apar mereu stiri si articole mai vechi sau mai noi, care afirma creativitatea si genialitatea umana, a fiilor lui Dumnezeu. Adevarul nu poate fi ascuns sub oboroc de lumea academica, nu poate fi ocolit de mass-media obedienta. Iese la lumina ca uleiul deasupra apei.
Deci, continuam.

Articolul initial in limba romana a aparut in revista Nexus New Times Magazine, azi falimentata, (http://www.nexusmagazine.ro/) nr.1 si preluat in 2013 de:
https://siliciuorganicg5.wordpress.com/2013/11/28/persecutia-lui-loic-le-ribault-inventatorul-siliciului-organic-g5/ , iar in 2017 de http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=11518 
Un scurt citat:
"Prin urmare, în anii ’60, Duffaut a lucrat cu Rager, chirurg cardiovascular, care a folosit bioxidul de siliciu organic în recuperarea postoperatorie. În anul 1967 lui Rager i s-a decernat premiul J. Levy Bricker de către Academia Franceză de Medicină pentru folosirea bioxidului de siliciu organic în tratamentul uman.
Munca lui Rager a stabilit că bioxidul de siliciu organic îi ajută pe pacienţii bolnavi de cancer să reziste la chimioterapie."
Seria de articole incepe aici.

Ex.: http://www.energobiologie.ro/index.php/Energii/ sau http://www.energobiologie.ro/index.php/Enigme/Explorarea-timpului-Cronovizorul-descoperirea-parintele-Pellegrino-Ernetti.html


joi, 23 martie 2017

Sistemul de vindecare prin dieta fara mucus

http://www.elefant.ro/carti/carti-de-specialitate/medicina/alternativa/sistemul-de-vindecare-prin-dieta-fara-mucus-365510.html
Aceasta carte a fost publicata pentru prima data in anul 1922, dar raspunde la intrebari la care chiar si astazi gandim ca nu exista raspunsuri. Dupa ce am citit-o, am capatat capacitatea de a evalua validitatea sau lipsurile diverselor metode de alimentatie si vindecare pe cale naturala. Arnold Ehret vorbeste de confuzia si ignoranta existenta in vremurile in care transmitea conceptele expuse in cartea sa.
Desi au trecut aproape 100 de ani de la prima editie, el scrie de problematici, false credinte si erori inca prezente, demonstrand ca se afla inaintea vremurilor chiar si in zilele noastre, chiar un precursor al stiintei alimentatiei.
Produs publicat in 2017 de Firul Ariadnei
Data aparitiei: Ianuarie 2017
Format: 130x200
Tip coperta: Brosata
Numar pagini: 144

Tot pentru a sustine o astfel de dieta puteti utiliza enzimele si suplimentele reintineritoare

EpiZymes — The Most Effective Enzyme Supplement to Boost Immunity and Improve Your Digestive System


Epigenetics Labs’ Enzymes — formerly called Livintage Enzymes, now “EpiZymes” — is a cutting edge enzyme supplement that includes 17 digestive enzymes in a base of sprouted and fermented superfoods.
Enzymes are the things that make your body function. Think of enzymes as the “life force” that keeps your body in good working order.
The Epigenetic Labs Enzyme supplement is prepared with two unique enzyme blends designed to work together to improve digestion and reduce the enzyme load on your pancreas. This proprietary formula includes:
  • 17 different essential enzymes
  • High-enzyme kiwifruit
  • Premium organic California-grown grapes
  • Plus an infusion of fulvic and humic acid
So if you’d like to get this revolutionary enzyme blend to maximize your “enzyme potential,” boost your immune system, and improve your digestion, then click the button below to get your supply today!
Click Here to Discover More!


Feel Younger Now

 


Discover the unique, fermented healing mushroom compound formula that effectively creates the next generation of anti-aging combatants: a true healing gift from the earth.
  • Heart – Patented fermented mushroom extracts may help keep your heart healthy.  
  • Liver – May help boost your liver function with live brown seaweed extracts.
  • Stomach – May help maintain healthy gut function with Lion’s Mane fermentation.
  • Immune System – The entire formula designed to help maintain healthy immune function.
  • Thyroid – Natural energy and mood balance.
  • Adrenals – Helps your body recover from long-term stress fermented superfoods!
The secret to a healthy, vibrant and long life! 7M+ brings our proprietary fermentation process to medicinal mushrooms with amazing effects…
For centuries, the Japanese have understood the healing benefits of mushrooms. Japanese and other Asian cultures have cooked, made tea and other healing elixirs to combat everything from chronic inflammation to gut health.
Using centuries old knowledge of the power of medicinal mushrooms and our breakthrough new formulation process, we’ve unleashed the power of healing mushrooms in a way never before done.
And now you can bring those ancient healing properties into your life with 7M+.
Click Here to Discover More!

marți, 21 martie 2017

O noua speranta in tratamentul cancerului: un adenovirus care atacă numai celulele canceroase

Desi este o cercetare foarte noua, totusi trebuie sa subliniem un aspect: efectele secundare adverse prezente în cele mai multe tratamente convenţionale. In cazul de fata cu cât sunt mai puternici aceşti viruşi, cu atât este mai mare toxicitatea lor. 
Deci, de detoxifiere si intarirea sistemului imunitar nu scapati. La treaba!

Stirea de la sursa: 
http://epochtimes-romania.com/news/cercetatorii-spanioli-dezvolta-un-virus-care-ataca-numai-celulele-canceroase---258889

Cercetătorii spanioli dezvoltă un virus care atacă numai celulele canceroase

Această nouă metodă ar putea avea efecte secundare mai reduse, comparativ cu tratamentele convenţionale.
Prezenţa anumitor proteine permite virusului să identifice celulele afectate
Ştiinţa continuă să-şi facă drum în lupta împotriva cancerului. Oamenii de ştiinţă de la Instituto de Investigaciones Biomédicas August Pi i Sunyer (IDIBAPS) şi de la Instituto de Investigación Biomédica (IRB) din Barcelona au creat un virus care atacă în formă selectivă celulele tumorale fără ca cele sănătoase să fie afectate. Rezultatele studiului au fost publicate joi, 16 martie a.c., în revista Nature Communications.
De-a lungul ultimului deceniu, au fost elaborate terapii bazate pe crearea de viruşi modificaţi genetic ca instrument în lupta împotriva diferitelor boli. Acest tip de tehnică - cunoscută ca virotherapy - îşi propune să creeze metode pentru a elimina în mod eficient celulele canceroase fără a afecta alte ţesuturi, limitând astfel efectele secundare adverse prezente în cele mai multe tratamente convenţionale.
Problema este că, cu cât sunt mai puternici aceşti viruşi, cu atât este mai mare toxicitatea lor. Pentru a elimina riscurile introducerii lor în organism, oamenii de ştiinţă au selectat un adenovirus foarte eficient – o varietate foarte eficientă în eliminarea celulelor tumorale – pentru a-i modifica genomul, astfel încât acesta să identifice şi să acţioneze numai ţesuturile afectate.
Indicatorul cheie
În centrul acestui proces se află un grup de patru proteine, numite CPEB. În 2013, cercetătorul Raul Mendez de la IRB, unul dintre co-autorii studiului prezentat în Nature Communications, a publicat o lucrare în care a subliniat că proteina CPEB1 este un regulator al peste 200 de gene asociate cu proliferarea şi dezvoltarea celulelor tumorale. Potrivit lui Mendez, această proteină „este puternic prezentă într-un ţesut normal, dar se pierde într-un ţesut tumoral”.
Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit că proteina CPEB4 se răspândeşte în celulele canceroase, ceea ce o marchează ca fiind un element necesar pentru creşterea tumorii. „Acesta este motivul pentru care ne-am concentrat asupra dezechilibrului dintre cele două proteine ​​şi variaţia lor în ţesuturile sănătoase şi în tumori”, spune Mendez, „şi am profitat pentru a crea un virus care atacă doar celulele cu un nivel ridicat de CPEB4 şi un nivel scăzut de CPEB1”.
Studii clinice
Atunci când virusurile modificate intră în celulele tumorale, ele îşi reproduc genomul şi le distrug, eliberând mai multe particule de virus care infectează alte celule canceroase. Această activitate a fost monitorizată în modele, în vitro, de cancer pancreatic şi creşterea lor a fost controlată, de asemenea, în şoareci.
Evoluţia zilnică a celulelor tumorale infectate cu virusul modificat (IDIBAPS / IRB)
Astfel, cercetătorii au putut confirma o activitate virală limitată în celulele sănătoase, în timp ce în celulele tumorale se menţinea sau creştea potenţa virusurilor modificate.

Mai multe informaţii mergeti la sursa: Nature Communications: Translational reprogramming in tumour cells can generate oncoselectivity in viral therapies

luni, 20 martie 2017

Mintea care poate vindeca

Un om a paralizat in urma prabusirii cu avionul personal. Doctorii i-au spus ca toata viata lui va fi o leguma dupa acel accident. Nu s-a luat dupa ei. De Craciun a iesit din spital pe propriile lui picioare.

Paralized from the neck down, unable to walk, breath or eat, he decided not to listen to the doctors prognosis and that he would walk out of the hospital by Christmas. He is an inspiration to millions showing that it doesnt matter what other people believe, it only matters what YOU believe what is possible. Morris is the personification of the phrase "Man becomes what he thinks about".

Morris Goodman - The Miracle Man 

Povestea lui: https://www.youtube.com/watch?v=bfKn92klPeU 

"MINTEA CARE POATE VINDECA" (sau REGENERA n.n.) de Dr. FREDERICK W. BAILES

Prima editie a fost publicata în 1942 si prezenta (din 1973) este a 10-a editie.
Citat din lucrare:
"Pacientul vine la practician, plângându-se ca este bolnav. Acest fapt este pentru sine o
realitate, de vreme ce dovada îi vine pe calea simturilor. Practicianul stie ca proba simturilor apare
reala, dar nu este aceasta realitatea fundamentala. 
Realitatea fundamentala este Spiritul neschimbator.
Dându-si seama ca pacientul are o viziune distorsionata asupra sa si a conditiei sale, practicianul
trebuie sa vindece falsa credinta. El se convinge prin argumente si întelegere, de falsitatea parerii ce
o are pacientul despre sine. El trebuie sa se fereasca de falsa credinta cu care vine pacientul,
întocmai cum salvatorul se fereste de mâinile celui care se îneaca, sa nu-l prinda. Convingându-se
pe sine însusi de perfectiunea spirituala a pacientului, el pune în miscare un gând adevarat, care se
opune gândirii false a pacientului. Amândoi facând parte din Mintea Unica, practicianul stie ca
pacientul îsi da seama de ceea ce el însusi cunoaste în ceea ce priveste perfectiunea spirituala a
bolnavului, chiar daca aceasta cunoastere, momentan, se afla numai în subconstientul pacientului
si, deci, înca nerecunoscuta. De îndata ce gândul imperfect al pacientului a fost înlocuit cu gândul perfect al practicianului, vindecarea nu întârzie sa se produca.
Aceasta este unica metoda folosita de Iisus. El nu s-a bazat deloc pe concentrare, pe puterea
vointei, pe sugestie, hipnotism sau orice alte procedee psihologice bine cunoscute. El punea
totdeauna în actiune suprema Lege a Spiritului, având viziunea propriei ei reflectii ca o imagine
perfecta, proiectata asupra Mintii, care, la randul ei, transforma aceasta reflectie în imagine a
perfectiunii în corpul si-n mintea pacientului.
S-ar putea pune întrebarea daca pacientul nu foloseste, procedând astfel, o forma subtila de
sugestie? La aceasta se poate raspunde ca, daca pacientul îsi închipuie numai ca ar avea o tulburare
si ca practicianul îsi imagineaza numai ca l-a vindecat, atunci întregul procedeu ar fi o experienta
ireala, un fel de vis. Trebuie sa existe o lege, în virtutea careia, rezultatele fizice sunt introduse de
practician în pacient.
Aceasta lege poate fi, pe scurt, formulata astfel: 
imaginea mentala este realitate, iar forma exterioara este pur si simplu proiectarea acestei realitati.
De vreme ce mintea este mai veche decât corpul, atunci ea a creat corpul, care este în întregime refacut la fiecare câtiva ani, în timp ce mintea ramâne neschimbata, reamintindu-ne, astfel, experientele din copilarie, sa zicem dupa 70 de ani. Atunci probabil ca Mintea este Cauza, iar corpul este Efectul.
Mintea este substanta, iar corpul este umbra ei. Umbra este totdeauna determinata de caracterul substantei si, prin urmare, conditiile fizice, care urmeaza tratamentului, sunt o copie a convingerii mentale detinuta mai întâi de practician si, mai curând sau mai târziu, acceptata si de pacient. Trebuie sa existe o acceptare mentala desavârsita a sanatatii complete a pacientului, atât din partea practicianului, cât si din partea pacientului. 
Atunci când pacientul îsi aplica singur tratamentul, bineînteles ca trebuie sa-si reprezinte mental acceptarea si constiinta perfeciunii.
Sute de cazuri autentice, sprijina afirmatia ca Mintea modeleaza corpul. Unii devotati catolici au reusit sa-si produca rani sau semne pe corp, practicând asa-zisa contemplare a ranilor lui
Iisus.
Daca aceasta Lege a Mintii va lucra impotriva tendintei naturale, producând tesuturi morbide în loc de tesuturi sanatoase, cu atât mai multa încredere ar trebui sa avem, atunci când abordam problema schimbarii tesuturilor morbide în unele sanatoase. Persoana care întelege puterea si tendinta acestei Legi a Mintii are la dispozitia sa o sursa de energie care este infinita." 

"Tratamentul mintal si spiritual este completat in intregime in mintea pacientului. Acesta incepe cu adevarul fundamental ca persoana pe care o trateaza este o idee perfecta in Mintea Divina si ca intregul sau proces in timpul tratamentului consta in a inlatura din propria-i minte orice idee sau imagine de imperfectiune sau boala la pacient sau de la el insusi, cand se trateaza pe sine. Dupa ce s-a asigurat de faptul ca Mintea a creat un vehicul perfect prin care Spiritul doreste sa se manifeste si, dupa ce a vazut felul in care Spiritul (Mintea) se grabesc sa refaca corpul, cand ceva nu este in regula, atunci incearca sa-si alature propria-i gandire de aceea a Mintii Universale. Prin urmare, el actioneaza inlauntrul sau ca sa stearga orice credinta in tulburarea fizica, ce si-a facut aparitia la persoana asupra careia lucreaza. Pacientul a acceptat credinta ca este bolnav. Practicianul nu admite sa impartaseasca aceasta credinta cu el, fiind convins ca numai aceasta credinta a pacientului o mentine treaza; prin urmare, practicianul trebuie sa creada el insusi in realitatea perfectiunii pacientului daca doreste sa neutralizeze falsa credinta a celui suferind.
El stie ca nu exista mai multe minti, adica fiecare individ nu poseda o minte aparte fata de aceea a semenului sau, precum nici fata de Mintea Universala. El stie ca exista in Univers o singura Minte Atotcuprinzatoare si de aceea ce numim minti individuale sunt de fapt volumul de Minte Atotcuprinzatoare pe care o folosim atunci cand gandim. El mai stie ca este imposibil ca Mintea Unica sa se manifeste in acelasi timp si in boala si in sanatate. Mai stie de asemenea, ca este sanatos in aceeasi Minte in care pacientul se crede bolnav. O fantana nu poate da in acelasi timp si apa dulce si amara; prin urmare, sau cei sanatosi nu sunt sanatosi, sau cei bolnavi nu sunt bolnavi. In ambele cazuri nu se spune adevarul cand isi descriu starile fizice contrare. Din ceea ce pacientul a invatat din Univers, stie ca sanatatea este starea normala, in timp ce boala este starea anormala.
Mai departe stie ca Legea Mintii este o Lege a Reflectiei. Stie de asemenea ca Mintea este intr-o activitate neincetata; inapoi si inainte se misca suveica Mintii, prelucrand particulele de materie intr-un model fizic, model ce reprezinta reproducerea exacta a modelului mintal pus la dispozitia sa. Intrucat pacientul pastreaza un model de boala, practicianul trebuie sa-si asigure un model de sanatate si demonstrand prin cuvinte increderea totala pe care o are in Mintea Subiectiva Universala, devine prin acesta capabil sa dirijeze aceasta Forta gigantica pentru a lucra dupa modelul sau si nu dupa cel al pacientului. In cazul cand cineva se trateaza singur, trebuie sa se convinga ca, in timp ce simturile sale il informeaza ca este bolnav, mintea sa obiectiva trebuie sa-i spuna, constient si deliberat, ca informatiile transmise de simturi sunt incorecte si trebuie sa-si proclame pe propria sa perfectiune Divina. Toata lumea stie ca in timpul unei emotii puternice - ca in timpul unei lupte sau incercari de salvare - acei implicati nu simt durerea loviturilor care ar fi de nesuportat atunci cand mintea le inregistreaza, venite pe calea simturilor. Asa ca este posibil pentru cineva sa-si indrepte gandul intr-o astfel de directie incat sa uite de durere, greata sau alte neplaceri."

duminică, 5 martie 2017

Pericolele ascunse ale radiatiei telefoanelor mobile, tehnologiei comunicatiilor portabile si sistemelor de masurare inteligenta a energiei

Inchideti toate modemurile wireless pe timpul noptii si atunci cand nu sunteti conectati online.
Dupa cuptoarele cu microunde emisiile aparaturii wireless sunt cele mai periculoase radiatii electromagnetice cancerigene.

https://thetruthaboutcancer.com/cell-phone-radiation/ de
de Prof. univ. dr. Mircea Duțu, avocat

Pericolul „imunității” operatorilor de telefonie mobilă pentru riscurile asupra sănătății ale undelor electromagnetice


poza 2
Nevoia și urgența adoptării unei legislații naționale privind aplicarea principiului precauției riscurilor generate de expunerea la undele electromagnetice sunt determinate și de teza unei (presupuse) perioade de grație acordate, la nivel internațional și cel al Uniunii Europene, firmelor de telefonie mobilă, în privința răspunderii pentru vătămările aduse sănătății umane și mediului prin activitatea lor poluantă. Astfel, într-un articol cu titlul semnificativ: Confortabila imunitate a operatorilor. Undele electromagnetice, o poluare invizibilă, publicat în numărul din februarie a.c. al prestigioasei publicații franceze Le Monde diplomatique, profesorul de drept la Facultatea Juridică din Nancy și avocatul Olivier Cachard (autorul lucrării Le Droit face aux ondes électromagnetiques, 2016) avansează teza promovării pe piețele telecomunicațiilor a unei doctrine care susține că trebuie să se ofere operatorilor, cel puțin pentru o primă perioadă, o exceptare de răspundere pentru a le permite să-și așeze și consolideze poziția economică. În virtutea sa, deja directiva unional-europeană privind comerțul electronic a dat furnizorilor acces și adăpost în privința conținutului vehiculat. Așadar, de ce nu am putea crede că, în mod analog, se acordă o atare iresponsabilitate și pentru operatorii care expun populația la undele electromagnetice a căror inocuitate nu a fost demonstrată?
Într-adevăr, este pentru prima dată în istorie când o tehnologie majoră, cu consecințe fundamentale pentru civilizația umană, se dezvoltă fără ca impactul său asupra sănătății și a mediului să fie studiat și rezultatele evaluării să fie luate în considerare la autorizarea activităților respective. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, în timp ce societatea industrială generează vătămări perceptibile prin miros sau văz, poluarea electromagnetică a societății informatice e invizibilă și inodoră! Totuși, efectele sale dăunătoare devin tot mai evidente și mai periculoase, așa încât nu ne mai putem permite a neglija consecințele folosirii de masă atât a mijloacelor de telecomunicații – în special telefonul mobil –, cât și ale dezvoltării infrastructurilor și echipamentelor electrice tot mai ample și mai complexe.
De altfel, ne conduce spre o atare concluzie și faptul că, după o primă reacție oficială consistentă, însoțită de recomandări privind limitele de ordin tehnic ale expunerii publicului general și a lucrătorilor, din partea organismelor europene (Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, CE), cu reacții naționale pertinente, aferentă deceniului 1999-2009, a urmat apoi o perioadă de liniște și lipsă de acțiune care persistă și astăzi. Iar în umbra acestei tăceri complice, odată cu generalizarea telefoniei mobile și a Internetului, mizele economice, financiare și strategice au devenit considerabile. Astfel, în privința benzilor de frecvență, resursă limitată, s-a născut o concurență majoră, în timp ce consecințele nefaste asupra sănătății publice și calității mediului au ajuns o realitate care nu mai poate fi negată.
O primă certificare a impactului sanitar major astfel provocat a venit din partea Centrului Internațional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care a clasificat în 2002 – câmpurile de extremă joasă frecvență – și în 2013 – câmpurile electromagnetice de hiperfrecvență (telefonie, legături radio tip Wi-Fi ori Bluetooth) – în categoria „poate fi cancerigenă pentru om” (grupa 2B). Potrivit documentelor OMS, există semnele clare ale unei legături între o expunere de lungă durată la undele electromagnetice și anumite forme de cancer. Este în special concluzia unei analize a 11 studii epidemiologice pe termen lung asupra unor mari utilizatori de telefonie mobilă. În Marea Britanie, încă din 2005, studii publicate în „The British Medical Journal” arată o legătură între expunerea de lungă durată la câmpuri electromagnetice de joasă frecvență ale liniilor de înaltă tensiune și apariția unei tumori maligne. De asemenea, numeroase studii de mare amploare sunt în curs, important fiind ca respectivele cercetări științifice să se desfășoare cu competență, în afara oricărei suspiciuni de conflict de interese și să furnizeze informații pertinente autorităților și marelui public.
Totodată, reacțiile justiției în direcția recunoașterii efectelor nocive ale câmpurilor electromagnetice (CEM) și conferirii de semnificații juridice acestora se multiplică și se diversifică. Dincolo de domeniul răspunderii, s-au înregistrat două decizii remarcabile – una a jurisdicției administrative germane (hotărârea din 10 aprilie 2014 a Tribunalului administrativ federal al Germaniei din Leipzig) și cealaltă a Curții de Casație italiană (hotărârea din 10 octombrie 2012) prin care s-a recunoscut existența unei boli profesionale legată de expunerea la unde electromagnetice, respectiv pentru un mecanic de radar și un salariat care a folosit intensiv în timpul serviciului telefonul său mobil. În același context, alături de sindromul de hipersensibilitate chimică multiplă (MCS), deja recunoscut oficial în clasificarea internațională a bolilor a OMS, se afirmă și un sindrom de intoleranță la CEM ori de „electro-hipersensibilitate” (EHS). Generat de o expunere durabilă la niveluri ridicate de emisie, persoanele afectate de EHS devin vulnerabile la praguri de emisie mai slabe.
Niciodată omenirea nu a fost afectată de o poluare atât de amplă, de rapid afirmată și cu consecințe nocive pe măsură la scara istoriei. CEM artificiale au invadat ambientul zonelor locuite și își continuă ofensiva la nivelul atmosferei întregii planete. În zonele urbane, radiația electromagnetică artificială din banda de frecvențe 900 MHz – 2,5 GHz a cunoscut o creștere medie de la 0,1 V/m și 30 microW/mp în anul 2000, la 1,8 V/m și 8650 microW/mp în 2011! Lipsa de reacție corespunzătoare din partea autorităților publice, ca purtătoare și garant ale interesului general, în primul rând prin elaborarea și adoptarea unui cadru legal bine definit, adecvat și eficient, devine din ce în ce mai condamnabilă. Și de această, dată România este un rău exemplu, prin deficiențele reglementării juridice aferente, care nu cuprind nici măcar dispoziții speciale privind amplasarea antenelor GSM ori utilizarea de Wi-Fi în spitale și în instituțiile de învățământ.
Dezvoltând problema nevoii de reglementare corespunzătoare în România, să ne oprim, de pildă, și asupra modului defectuos de aplicare a principiului precauției (recunoscut de dreptul internațional, dreptul UE și art. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului) în (puținele) reglementări pertinente deja adoptate. După cum este cunoscut, acest principiu juridic cunoaște atacuri sistematice din partea cercurilor interesate care întrețin în mod conștient și insistent confuzia între prejudiciile individuale punctuale – reparabile efectiv în baza dreptului răspunderii – și riscul unei daune de masă, care implică cu adevărat principiul precauției. În această ultimă perspectivă, autorităților publice le revine responsabilitatea de a adopta măsuri corespunzătoare de aplicare a sa, altfel putând fi angajată răspunderea statului. Semnificative sunt, în această privință, Normele privind limitarea expunerii populației generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, aprobate printr-un simplu ordin al ministrului sănătății publice (nr. 1193 din 29 septembrie 2006). Exprimând limite în formele matematice și, deci, inaccesibile pentru o mare parte a populației, textul se mărginește la a prelua norme tehnice neobligatorii, ele însele fondate pe cercetări și evaluări deja învechite, perimate, referitoare numai la efectele termice legate de o expunere de scurtă durată. Contrar unei teze susținute oficial și promovate cu insistență, aceste praguri ridicate, prea generoase, nu au rezultat din preocupări de sănătate publică și exprimă opțiuni ale lumii economico-industriale. În fapt, stabilite în urmă cu aproape două decenii şi deja foarte contestate, asemenea valori asigură o confortabilă imunitate operatorilor de telecomunicații, în frunte cu cei de telefonie mobilă. Totodată, rangul legislativ modest al actului normativ respectiv – de simplu ordin ministerial – și defectuoasa sa redactare ridică mai multe semne de întrebare. Mai întâi, de ce, deși supuse exigenței principiului precauției, autoritățile competente nu au inițiat revizuirea și actualizarea valorilor limită de expunere a publicului, ceea ce era ușor de făcut, măcar după exemplul altor țări. Apoi, dar în același sens, este de mirare cum, în aprecierea suverană a stării de fapt și cu cuvenita interpretare iscusită a literei și spiritului legii, instanțele judecătorești se țin încă legate de aceste valori, de recomandare, evident depășite, lipsite de caracterul proteguitor necesar pentru sănătatea publică, fără a lua în considerare limitele orientative mai protectoare pentru sănătatea umană și calitatea mediului recunoscute în alte state, inclusiv europene.
Așadar, revederea normelor aferente ordinului ministrului sănătății nr. 1193/2006 reprezintă o urgență, care se impune completată cu adoptarea legislației necesare unei guvernanțe generale, adecvate și eficiente a acestei problematici complexe a prezentului, dar mai ales a viitorului.
La capătul acestor noi considerații în materie, câteva concluzii se impun prin forța lucrurilor. Reglementarea CEM reprezintă deja o miză majoră a întregii societăți umane și impune o abordare juridică interdisciplinară, la interferența și confluența dintre dreptul sănătății publice, dreptul mediului, al energiei și cel al telecomunicațiilor. Dezbaterea publică asupra aspectelor sale implică, așadar, nu numai participarea reprezentanților operatorilor, autorităților publice, tehnicienilor, societății civile sau a riveranilor, ci, în mod necesar, și pe cea a juriștilor. Iar, în ultimă instanță, se cuvine conștientizat și acceptat faptul că reglementarea rațională a principiului precauției în privința riscurilor aferente expunerii la undele electromagnetice constituie nu numai o exigență de protecție, cât și un impuls pentru progresul tehnologic, ceea ce face ca adoptarea să devină o prioritate absolută.
P.S.: La Mobile World Congress (Barcelona, 27 februarie-2 martie 2017) a fost lansat noul tip dispozitive 5G și numeroase aplicații inedite ale comunicațiilor fără fir. Despre nocivitatea CEM pe care le generează și a măsurilor de combatere a lor și protecție a noastră, ca utilizatori permanent expuşi la această formă de radiaţii, totul este tăcere.
Până când?

sâmbătă, 4 martie 2017

Avicenna, cel mai mare savant al lumii musulmane, a scris despre vindecarea sufletului. In zilele noastre medicina oficiala nici nu ia in considerare asa ceva.

Suntem oare mai evoluati sau mai destepti, daca nu recunoastem existenta sufletului?

Avicenna: cel mai mare savant al lumii musulmane

Sursa: http://www.descopera.ro/cultura/10904749-avicenna-cel-mai-mare-savant-al-lumii-musulmane 
Nicu Pârlog | 05.28.2013

Acum mai bine de o mie de ani, în imensitatea Asiei Centrale se năştea unul dintre cele mai impresionante genii din istoria umanităţii. Considerat drept cel mai mare savant al întregii civilizaţii musulmane, Avicenna a strălucit fără egal în toate domeniile în care a activat. A fost un filosof cu o cunoaştere enciclopedică, om de ştiinţă şi deschizător de drumuri în medicină, practician şi teoretician în egală măsură şi, nu în ultimul rând, poet şi muzician. El este autorul unei opere grandioase care cuprinde aproape toate aspectele cunoaşterii umane din perioada sa. Cel ce s-a numit Abu Ali al-Husayn ibn Abd Allah ibn Sina (Avicenna pentru Europa latină) a încarnat, prin itinerarul său enciclopedic şi imensa sa cultură, prototipul intelectualului universal medieval .
Discipolul lui Aristotel învăţase complet Coranul la doar 10 ani
Cel mai strălucit spirit al civilizaţiei musulmane s-a născut în anul 980 în satul Qishlak Afshona de lângă Buhara (astăzi în Uzbekistan), pe atunci capitala dinastiei persane a Samanizilor care au domnit în Asia Centrală şi provincia Khorasan.
Din fericire pentru el, Avicenna s-a născut într-o familie de înalţi funcţionari iranieni de origine turcă, astfel încât a beneficiat încă din fragedă pruncie de o educaţie aleasă şi de atenţia unor părinţi care au sesizat devreme potenţialul intelectual al copilului.
Spiritul independent al copilului era încununat de o inteligenţă şi o memorie uluitoare, care i-a permis ca la vârsta de doar 14 ani să-şi întreacă profesorii. După cum nota în autobiografia sa, Avicenna învăţase deja tot ce exista la acea vreme în lume sub formă de cunoştinţe scrise, până să împlinească 18 ani.  
De fapt, conform aceleiaşi autobiografii, copilul supradotat memorase deja toate surele Coranului până să împlinească 10 ani.
Educaţia şi cercetările sale ulterioare au fost marcate de un enciclopedism debordant.
„Devorează” complet toate scrierile despre gramatica arabă, geometria, fizica, dreptul islamic, teologia şi medicina.
Devine foarte atras de unul dintre geniile date de Grecia Antică, şi anume Aristotel. Se avântă cu un patos nemaivăzut în studierea operei marelui gânditor grec. Citeşte cu nesaţ de patruzeci de ori Metafizica lui Aristotel, până când memorează fiecare cuvânt, dar conştientizează cu tristeţe că nu reuşeşte să înţeleagă sensurile şi tainele din spatele cuvintelor.

Eşecul nu-l face decât să se ambiţioneze mai mult. Timp de peste un an şi jumătate îşi petrece timpul citind, studiind şi rugându-se la moschee pentru iluminare. Aceasta vine  doar după ce, într-un moment de inspiraţie, cumpără pe o sumă derizorie, dintr-o piaţă, comentariile şi tratatul filozofului musulman Al-Farabi asupra Metafizicii.
Astfel, fericit, la doar 16 ani înţelege pe deplin spiritul şi viziunea ilustrului său maestru din Grecia Antică, pe care, evident, nu l-a întâlnit niciodată în viaţă. Fire sensibilă la suferinţele şi bolile semenilor, Avicenna se ataşează şi de ştiinţa medicinei. La vârsta de doar 18 descoperise deja că:
Medicina nu este o ştiinţă grea şi aspră precum matematicile şi metafizica, deci am făcut progrese mari. Am devenit un medic iscusit şi am început să-mi tratez primii pacienţi cu ajutorul unor leacuri aprobate”. Tânărul ajunge în scurt timp faimos, nu doar datorită succesului tratării pacienţilor, ci şi datorită faptului că, asemenea sfinţilor fără de arginţi din universul creştin, Avicenna îşi trata pacienţii fără să le ceară bani.
Când el avea 22 de ani, tatăl său moare brusc. Evenimentul traumatizant s-a suprapus peste tulburările politice şi sociale ale vremii, astfel încât tânărul se vede prins într-un adevărat carusel al unor peregrinări constante.

Medic, călător, iluminat
Pentru a-şi exercita meseria de medic, el se instalează după cum îl duc aventurile politice ale diverselor dinastii musulmane în slujba cărora s-a aflat la un moment dat. Ajunge să trăiască în marile oraşe ale Persiei, precum Ravy (lângă Teheran), Hamadan sau Ispahan, unde intră în serviciile emirilor buyizi şiiţi şi unde ajunge la un moment dat chiar să devină mare vizir (cumva echivalentul unui prim-ministru de azi).
Prima sa slujbă a fost aceea de medic personal al unui emir. După ce l-a vindecat pe acesta de o afecţiune îndelungată, emirul recunoscător îi oferă o sumă mare de bani. Avicenna a refuzat-o politicos, cerându-i în schimb accesul nelimitat la bibiloteca şi arhivele oficiale ale dinastiei Samanizilor. Cum succesul aduce deseori şi necazuri, Avicenna nu este ocolit de bârfe, invidii, duşmănii făţişe sau ascunse, precum şi de calomnii.

Viaţa sa a fost agitată şi din cauza simpatiilor sale şiite, care l-au pus de multe ori în primejdie. Cu toate acestea, nu s-a dat bătut în calea sa spre cunoaştere. Într-atât de mare a fost dedicarea sa pentru ştiinţă, încât pe perioada celor patru luni cât a fost întemniţat (căci viaţa sa a avut şi asemenea coborâşuri) Avicenna s-a folosit de timpul petrecut între patru pereţi pentru a scrie tratatul despre afecţiunile coronariene.
În perioada vieţii sale, Buhara rivaliza cu Bagdadul la statutul de capitală culturală a lumii musulmane. Peregrinările sale, alături de faima şi legăturile pe care le avea cu puternicii vremii, i-au facilitat accesul în marile biblioteci din Balkh, Horezm, Gorgan, Rey. A fost contemporan şi a avut dialoguri cu alte spirite luminate precum astronomul şi cercetătorul Rayhan Biruni, matematicianul Abu Nasr Iraqi, filozoful Abu Sahl Masihi şi fizicianul Abu al-Khayr Khammar.
Cea mai celebră şi influentă lucrare a sa a fost Canonul Medicinei (al-Qanun fi al-Tibb). Monumentala lucrare, scrisă iniţial în 5 volume, este, conform Enciclopediei Britanice, ”cea mai importantă carte din istoria medicinei, scrisă vreodată în Occident şi Orient”.
Timp de peste 600 ani, Canonul Medicinei lui Avicenna a fost cartea de bază din multe şcoli de medicină şi spitale din Europa. Chiar şi în prezent, lucrarea sa este manualul standard de referinţă pentru practicienii medicinei Unani. Cu toate că sistemul său medical se baza pe unele din conceptele lansate de Hipocrate şi Galenus, Avicenna a adoptat în scrierile sale medicale o perspectivă universală, colectând, „distilând” şi sintetizând toată cunoaşterea medicală care exista în acele timpuri. 
Avicenna a călătorit, a citit, a aplicat şi a studiat diferite sisteme medicale tradiţionale precum cel grec, egiptean, persan, hindus, chinez şi tibetan., după care a concluzionat că, în afara diferenţelor superficiale, toate aceste sisteme se confruntau cu aceleaşi realităţi şi teme comune.
 
Toate sistemele medicale tradiţionale ale acestor popoare luau în consideraţie legătura dintre suflet, trup şi boală, temperamentele umane şi importanţa lor, fluidele vitale şi umorile, energia vitală şi similarităţile dintre principiile structurii corporale şi anatomia şi fiziologia umană. Influenţa lucrării a fost cu adevărat uriaşă, planetară chiar. Până şi unele remedii populare africane au la bază leacurile prescrise de Avicenna. Principiile vindecării naturiste din Canonul Medicinei au fost studiate şi preluate de către Samuel Hahneman, fondatorul homeopatiei, şi de către părintele Sebastian Kneipp, fondatorul naturopatiei.
Influenţa operei acestui „Prinţ al Medicinei”, cum a fost supranumit încă de când era în viaţă, a fost cu adevărat imensă. Tratatul a fost tradus în limba latină la circa 100 ani de la scrierea sa şi a fost publicat de 15 ori în secolul XV şi de 20 ori în secolul XVI. A fost cartea de bază în universităţile din Montpellier şi Louvain, până în anul 1650, iar în Bruxelles studiile lui Avicenna au fost volume de referinţă până în anul 1909.
Cea mai mare contribuţie a lui Avicenna la ştiinţa medicinei a avut legătură cu etiologia. Era ferm convins că poţi stăpâni o problemă medicală doar dacă cunoşti bine cauzele şi factorii care influenţează afecţiunile şi bolile.
Vindecarea sufletului
În lumea musulmană, care cunoaşte mulţi medici renumiţi, influenţa lui Avicenna transpare şi ca filozof şi mistic. El se remarcă prin căutarea unei cunoaşteri complexe , care este în acelaşi timp de natură intelectuală, experimentală şi intiuitivă.  Are faima de a fi scris peste 250 lucrări în arabă şi persană, dar din nefericire încercarea sa de a defini ceea ce era cunoscut drept „înţelepciune orientală” nu ne-a parvenit decât fragmentar.
Spre exemplu, în povestirea lui Hayy Ibn Yaqzan, Avicenna descrie într-o modalitate autobiografică drumul său spre un Orient mistic - lume a luminii negrăite şi nevăzute, în compania unui înger călăuzitor. Culegerea sa de povestiri spirituale va influenţa gândirea şiită „iluministă” de mai târziu şi în special pe misticul Sohrawardi.
Dar cartea care demonstrează culmile spirituale pe care a ajuns Avicenna este fără îndoială Kitab al-Shifa, sau Cartea Vindecării Sufletului, într-o traducere directă. În această lucrare, el alcătuieşte inventarul cunoştinţelor greco-musulmane din epoca sa, stabilind şi o listă a ştiinţelor: ştiinţe filozofice, ştiinţe umane, ştiinţe pure, aplicate şi naturale, ştiinţe ale astronomiei sau economiei.
Tot aici tratează despre poezie, lingvistică şi muzică. Îndrăzneşte chiar mai mult decât atât: poreclit nu degeaba „maestrul maeştrilor” de către contemporanii săi, el încearcă, înaintea a numeroşi filozofi musulmani precum Averroes, să concilieze dogma coranică cu un aristotelism nuanţat de neoplatonism. Fapt pentru care va fi ulterior atacat şi contestat de către teologul Al-Ghazali şi de Averroes pentru înclinaţiile sale neoplatonice.  
Prin traducerile făcute în ebraică şi latină, la Toledo, în secolul XII, opera sa, alături de creaţiile altor mari gânditori ai islamului, va ajunge în Europa apuseană, unde rolul său va fi deosebit de important în medicină şi filosofie. Influenţa sa europeană a fost atât de mare, încât a dat naştere unui adevărat „avicennism latin” cu discipoli creştini foarte importanţi, precum Roger Bacon, John Dunn Scott (unul dintre fondatorii filosofiei scolastice), Sfântul Toma d’Aquino, Sfântul Albert cel Mare, Geoffreyy Chaucer.
Fără a forţa nota aprecierilor la adresa sa, Avicenna este printre pionierii bazelor ştiinţifice ale aventurii cunoaşterii umane. Filosoful René Descartes s-a numărat printre primii gânditori moderni care au fost influenţaţi de Avicenna. Spre sfârşitul vieţii sale, persecuţia împotriva musulmanilor şiiţi se înteţeşte sub ordinele sultanului Mahmud din Ghazna, un sunnit fanatic.
Avicenna s-a văzut silit să-şi găsească refugiul în Hamadan. În anul 1023, a fost nevoit să fugă în Ispahan, unde şi-a petrecut ultimii 14 ani din viaţă  sub protecţia emirului Alaaddowleh, care l-a însărcinat să facă noi cercetări în domeniul astronomiei. Moare tot la Hamadan, în luna lui iunie (august, după alte surse istorice), anul 1037, pe când avea doar 57 ani.